Biblioteca
Înființată la începutul anilor ‘50, odată cu Filiala din Cluj a Academiei Române și subordonată acesteia, Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române a reunit, sub un nume comun, mai multe fonduri de carte risipite în diferite locații din Transilvania: Blaj, Satu Mare, Oradea și, bineînțeles, Cluj. În 1975 toate aceste colecții disparate au fost reunite sub un singur acoperiș, sediul în care se află și la momentul de față. De o mare valoare prin interesul cultural și științific, aceste fonduri de carte cuprind lucrări relevante pentru domeniul umanist, pentru științele naturii, precum și opere din domeniul științelor exacte sau de teologie. Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, împreună cu filialele sale din Năsăud, Blaj și Târgu Mureș, deține în fondurile sale peste jumătate de milion de unități bibliologice, incluzând aici carte tipărită, manuscrise, periodice etc. – relevante atât pentru cultura națională, cât și pentru cea universală – ce acoperă un orizont temporal de peste opt secole.
Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române este o bibliotecă de cercetare cu caracter enciclopedic, numărându-se printre cele mai importante biblioteci din țară în ceea ce privește colecțiile de carte veche și rară, incunabule și manuscrise. Cititorii pot consulta colecțiile bibliotecii și pot cere îndrumări și informații bibliografice în cele două săli de lectură: Sala de lectură Periodice și Sala de lectură Colecții Speciale.
Un proiect pilot aflat în desfășurare, care se dorește a fi extins și asupra altor fonduri de carte, permite celor interesați consultarea online a corpusului de foi volante, prin intermediul catalogului online al bibliotecii. În curs de digitizare se află și o altă categorie deosebită de publicații, respectiv colecția de Șematisme bisericești, administrative și militare, care privesc atât Transilvania istorică, precum și zonele învecinate.
Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca este cea mai mare deținătoare de publicații de tezaur și patrimoniu din România, numărând circa 100 000 de manuscrise și tipărituri anterioare anului 1800, fără a include și sutele de publicații periodice vechi (sec. XVIII-XIX). Pe rafturile sale găsim, printre altele, 10 000 de manuscrise (cu vechime de șapte secole), 177 de incunabule, peste 4000 de volume de carte veche românească, maghiară și germană, o colecție de codice medievale (sec. XII-XVI) relevante pentru literatura antică, medievală și renascentistă, împreună cu importante manuscrise orientale - ebraice, arabe, turce și persane - originare din biblioteca personală a lui Timotei Cipariu. Tot în fondul de carte orientală se află colecția de tipărituri (sec. XVIII-XIX), de aproximativ 9000 de lucrări. Biblioteca adăpostește o colecție remarcabilă de Biblii (1000 de exemplare), opere relevante pentru literatura religioasă din timpul Reformei sau ediții princeps ale unor lucrări emblematice pentru Revoluția științifică (Copernic, Galileo Gallilei, Newton). Colecția de cărți europene vechi (sec. XVI-XVIII) este fondul cel mai complex, cuprinzând circa 50 000 de lucrări, aparținând unor editori remarcabili din acele timpuri.
Custode a peste cinci secole de cultură scrisă europeană - și nu numai - Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române adăpostește pe rafturile sale dovada caracterului creator al celor care n-au încetat să reinventeze profilul spiritual al bătrânului continent. Opere de pionierat, de la primele tipărituri din apusul și răsăritul Europei sau primele cartografieri moderne ale lumii, până la primele spectacole de teatru din Cluj, toate acestea pot fi descoperite printre colecțiile sale. Exemplare din aceste valori ar fi Conrad Gesner - Historiae animalium, vol. III Avium Natura, Zurich, 1555 (ed. princeps). Această carte, Historiae animalium (1551-1558), în cinci volume, este considerată începutul zoologiei moderne.
Shahnameh - Cartea Regilor, a fost scrisă de poetul persan Ferdowsi (904-1020), fiind o copie după faimoasa Baysonghori Shahnameh, comandată de prinţul Timurid la mijlocul secolului XV, cu prefaţa binecunoscută şi ilustrațiile de mare rafinament estetic.
Liturghier - manuscris slavon, redactat la Mănăstirea Putna în secolul XV. Copistul care a redactat manuscrisul este călugărul Ghervasie. Manuscrisul are frontispicii bogat ornamentate cu motive geometrice, florale și zoomorfe, în verde, roșu, negru și albastru. Arhieraticon trilingv - manuscris scris în slavonă, română și greacă, conținând tipicul liturghiei pentru folosul arhiereilor, produs în contextul Școlii Mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei (1648-1653; 1655-1668).
